manole's mountaineering blog: Traseul Cresta Estica din Piatra Altarului

Traseul Creasta Estica
premiera traseului:Matei Schenn si Anton Fogarascher, 1952
grad dificultate: 4A (6/6+, A0)
lungimea traseului: 7 lc
difernţă de nivel:190m
durata medie de timp: 2-3 h
orientarea traseului: E-SE
starea traseului: excelenta, este un traseul des parcurs

1. Ora... este 10:27, o zi de toamnă desprinsă din poeziile lui Topârceanu...Şapte bucle echipate cu lungimi variabile - voi avea nevoie de ele in primele lungimi de creasta, alte două bucle de chingă mai lungi pentru regrupare alături de care adaug două carabiniere cu filet şi dipozitivul de filat împreună cu o bucla de cordelină ce o voi folosi la retragere ca autoasigurare pentru rapel.Cip se echipează şi el, dar înainte de asta "trage" câteva cadre cu împrejurimile cheilor.Ochii se bucură inundaţi de atâta culoare.

... despre

Din versantul sudic, abrupt al Muntelui Bardos se ridică un turn singuratic numit Piatra Altarului, un megalit calcaros cu o înălţime de aproximativ 160 m, deasupra confluenţei pâraielor Bicaz şi Lapoş.Forma sa zveltă reţine atenţia până şi celor ce gonesc nebuneşte cu masina prin chei.Este unul din vârfurile rar întâlnite din ţară mărginit de jur împrejur de pereţi verticali şi care nu se poate atinge pe nici o potecă turistică decât prin căţărare.

Turnul muntelui Bardos cunoscut sub denumirea de Piatra Altarului

Creasta Pietrei Altarului este o coama îngustă orientată NV-SE pe care se remarcă două vărfuri separate de o strungă adâncă ce se vede din sosea, DN 12c, este doar marginea terasei largi aflată cu 14 m mai jos de Vârful Sudic(1154m).Pe această terasă, începând cu 1954, au fost montate diferite construcţii metalice simbolice confecţionate la intreprinderile din Târgul Mureş, Miercurea Ciuc sau Gheorghieni.

Traseul Creasta Estică ( gr.4A) cu o variantă de intrare mai în stânga prin Hornul cu Pin

Harta turistica a zonei Cheile Bicazului

accesul până la baza Pietrei Altarului

Din fostul complex turistic Cabana Cheile Bicazului, astăzi proprietate privată, se merge spre surducul pârâului Lapoş , traversându-se gospodăria cu gard verde, dupa care intrăm în pădure pe o poteca ce urcă spre stânga.

Schiţa din Ghidul de alpinism Hăşmaş şi Lacul Roşu al lui E.Cristea, 1965

În dreapta potecii se poate observa o mică construcţie din lemn pe care scrie "WC". Pe această potecă se merge preţ de 5 minute, spre sfârsit poteca face la dreapta coborând

malul abrupt al Lapoşului.Trecem pârâul prin vad şi urcăm pe panta abruptă pe care urmăm două serpentine. După 145 m ajungem la baza unui turnuleţ ce se înalţă pe linia crestei estice a Pietrei Altarului de care este separat printr-o strungă.Turnuleţul este despicat de un horn adânc.

Trecerea prin vad a pârâului Lapoş, dinspre Piatra Altarului

stânga Creasta Estică...

Pe dreapta potecii Bârnădenilor, în sensul de urcare, există o tablă ce indică accesul spre Traseul Clasic din Piatra Altarului

Cărarea pe care am înaintat până acum, numită şi poteca Bârnădenilor, se ramifică la un moment dat. Punctul de răscruce este marcat cu o săgeată indicatoare, pe trunchiul unui brad gros aflat sub turnuleţul cu horn adânc. Săgeata spre stânga indică drumul spre Cresta Estică şi duce pe sub câteva tavane proeminente şi mai apoi într-o poieniţă cu grohotiş. De aici, urmăm drumul spre dreapta, pe o brână ce urcă în diagonală şi apoi pe lângă perete până în dreptul unei strungi mărginită la stânga de un colţ de stâncă. După acel colţ brâna ia aspect de prag orizontal şi coteşte spre stânga. Pe prag creşte un brad solid, în spatele căruia se observă un horn de 5 m înălţime. Aici începe traseul Cresta Estică.

Dacă urmăm săgeata spre dreapta vom continua pe poteca Bârnădenilor pe care se si retrage, la coborarea de pe Piatra Altarului.

2. Încep ascensiunea primei lungimi cu un horn de vreo 10 m, pe parcursul căruia găsesc plantate două pito

ane, primul chiar evident.Dupa despăţirea hornului, pasaj cu gr.3-4 UIAA, continui pe creastă prin boschetăreală preţ de 25-30m până când... aud semnalul lui Cip. Mă anunţă că mai sunt câţiva metri de coardă. Na...acum pune-te Marius pe căutat... un piton, un bolovan orice din care sa încropesc o regrupare... bine, ideea era sa mă mişc şi repede, să nu pierd timp preţios cu căutatul. M-am învârtit, m-am răsucit după care am mai înaintat câţiva paşi când ce să vezi? Un inel de piton acuns în iarbă... în care repede am regrupat.M-am aşezat pe creastă, am anunţat secundul că poate pleca, şi dăi , tată, la tras coarda...Şi cum trăgeam din răsputeri coarda, mi-am spus:"Mă ,da' deştepţi mai eram, dacă mergeam în tandem... Nu tu regrupare, nu tu filare... scoteam mai repede creasta, asigurându-ne la pasajele mai expuse ."A fost bine şi aşa, am avut timp pentru fotografii.Dar, ca idee pe viitor, se poate parcurge în tandem o bună porţiune din creastă, până la Umărul Mic. Sunt cuie îndeajuns pentru asigurare a intermediară, iar ca pasaje mai expuse, după hornul de la intrare ar mai fi unul, pe lungimea a doua, o porţiune de 10 m cu dificultate mică spre medie.

companionii...

Ştefan pe Ioana(6) şi Ben la vale... de pe Hornul cu pin

...iar Ciprian pe creastă

admiratorii...

3.După ce am trecut de "Strungă", o porţiune ascuţită din creastă, fac dreapta şi ajung pe un prag unde găsesc prima regrupare pe ancore. Mă aflu pe Umărul Mic. Este o regrupare comodă, deasupra căreia se află pasajul de A0 ce începe chiar din regrupare, la liber este un 6/6+ . Pentru cei mai puţin antrenaţi se pot folosi scariţele fără nici o problemă, pe o lungime de 6-7 m de stâncă. Următoarea regrupare se află mai sus cu 18-19 m. Începand cu această lungime întâlnim tot mai des porţiuni de căţărat cu dificultate medie. Următoarea regrupare aflându-se pe Umărul Mare, şi aceasta fiind echipată cu ancore.

primul traseu de căţărare din România...Traseul Clasic din Piatra Altarului
Foarte puţini dintre cei care vin să se caţăre în Cheile Bicazului ştiu că aici a apărut primul traseu de căţărare din România.
În toamna anului 1934, braşovenii Erwin Csallner şi Waldeman Goldschmidt au pitonat primul traseu pe Piatra Altarului, fisură cunoscută în prezent sub denumirea de Traseul Clasic.

Împrejurările premierei au fost consemnate în revista turistică Erdely nr.6 din 1934 apărută la Cluj.Înainte de 1934, alpinişti engelzi şi italieni au încercat cucerirea Pietrei Altarului, dar fără succes .

DN 12C, zonă Gâtul iadului

Goldschmidt a învăţat alpinismul în Alpi pe vremea primului război mondial, Csallner, mult mai tânăr, a învăţat să se caţăre în Piatra Craiului. Cei doi braşoveni au pornit asaltul final în ziua de 8 septembrie la ora 8.00, după ce, în prealabil, timp de sase zile au studiat terenul. Ei au pornit de la Cabana Floarea de Colţ, fosta Cabană Cheile Bicazului, fiind însoţiţi de numeroşi localnici şi turisti ce urmăreau, cu sufletul la gură, ascensiunea.
La premiera din 8 septembrie mai vârstnicul Goldschmidt, care împlinise 40 de ani, nu a mai escaladat ultima lungime de coardă până la vârf ci si-a aşteptat coechipierul pe brâna de la bază.Nevrând să diminueze din meritele secundului, Csallner nu a pomenit nimic despre această latură a victoriei ca să nu deranjeze euforia spectatorilor.

4.Din regruparea a 5-a de pe Umarul mare, urmarind linia ancorelor, escaladam prin stânga peretele pe sub un mic tavan după care traversăm in dreapta pe după muchie. Ne aflăm la baza turnului care se distinge în dreapta peretelului SE a Pietrei Altarului. În continuare mai fac o lungime de coardă, întinsă pănă pe vârf, fiind nevoit, la un moment dat, să trec printr-un horn de vreo 5m lungime în care intru cu tot cu rucsac.La 13:31 eram pe vârf.

retragerea...
Se face pe linia Traseului Clasic, la 25m în spatele crucii sub un perete surplombat se coboară spre dreapta.Se va observa cu usurinţă cablul metalic, cu rol de balustradă, montat între copaci. La capătul balustradei este un pin gros din care, pe vremuri se cobora în rapel. Cu siguranţă mai sunt şi acum pitoane plantate în pin, iar urma corzilor în jurul trunchiului încă se mai vede .Mai nou s-a montat o regrupare pe ancore inoxidabile cu inel, pentru rapel, pe colţul de stâncă din stânga cablului, pe direcţia de coborâre.

Schiţă din ghidul de alpinism Hăşmaş Lacul Roşu- E.Cristea,1965

Rapelul măsoară 25 m din care jumătatea inferioară se desfăsoară pe un perete surplombat şi ne scoate pe o brână largă, mărginită de brazi, la baza ultimei lungimi de coardă din Traseul Clasic.Brâna lungă de 47m coboară în diagonală pe versantul NE al Pietrei Altarului. Deşi relativ largă (1,5m-2m) trebuie să coborâm totuşi asiguraţi, unde mai pui că de multe ori găseşti piatra umedă în acea zonă. Brâna se termină cu un horn de 8m înălţime ce ne conduce până la o potecă, de unde ţinem stânga până ajungem în poteca de la baza peretelui care ne scoate după aproximativ 300m în Poteca Bârnădenilor.
Dacă găsim brâna foarte alunecoasă sau înzăpezită, atunci, de la ultimul brad de pe brână efectuăm un rapel de 40m până în poteca de la baza peretelui.

la sfârşit...

Am să cinstit această frumoasă zi de toamnă cu o bere locală... aşa ca să simţim mai profund bucuria naturii...